Cafeaua de dimineață ar putea fi doar un placebo

Mulți oameni nu își pot începe ziua fără cafeaua de dimineață. Deseori credem că această băutură miraculoasă ne face să ne simțim mai alerți, așa că o bem pentru a ne trezi și pentru a ne îmbunătăți eficiența.

Cercetătorii portughezi i-au studiat pe iubitorii de cafea pentru a înțelege dacă acest efect de trezire depinde de proprietățile cofeinei sau dacă este vorba despre simpla experiență de a bea cafea.

• Putem preveni ridurile dacă injectăm botox de la 20 de ani?
• Descoperire majoră în lupta cu obezitatea! De ce revin kilogramele după slăbit?

„Există o credință comună că o cafea crește vigilența și funcționarea psihomotorie”, a spus profesorul Nuno Sousa, de la Universitatea din Minho (Portugalia).

„Atunci când ajungem să înțelegem mai bine mecanismele care stau la baza unui fenomen biologic, deschidem căi pentru a explora factorii care îl pot modula și chiar beneficiile potențiale ale acelui mecanism”, spune cercetătorul.

Studiul a fost publicat în Frontiers in Behavioral Neuroscience.

Are cafeaua de dimineață efectele pe care credem noi că le are?

Oamenii de știință au recrutat oameni care beau cel puțin o ceașcă de cafea pe zi și le-au cerut să se abțină de la a mânca sau a bea băuturi ce conțin cofeină timp de cel puțin trei ore înainte de studiu. Cercetătorii i-au intervievat pe participanții pentru a colecta date sociodemografice și apoi au făcut două scanări RMN: una înainte și una la 30 de minute fie după ce au consumat cofeină, fie după ce au băut cafeaua de dimineață.

În timpul scanărilor RMN, participanții au fost rugați să se relaxeze.

Datorită efectelor neurochimice cunoscute ale consumului de cafea, oamenii de știință se așteptau ca scanările RMN să arate că persoanele care au băut cafea au o integrare mai mare a rețelelor care sunt legate de cortexul prefrontal, asociate cu memoria executivă, și a rețelei modului implicit, implicat în procesele de introspecţie şi de autoreflecţie.

Ce arată conexiunile cerebrale?

Oamenii de știință au descoperit că de fapt conectivitatea rețelei modului implicit a fost scăzută atât după ce participanții au băut cafea, cât și după ce au consumat cofeină, fapt ce indică faptul că un consum fie de cofeină, fie de cafea i-a făcut pe oameni mai pregătiți să treacă de la starea de repaus la realizarea de sarcini.

Cu toate acestea, consumul de cafea a crescut și conectivitatea în rețeaua vizuală superioară și în rețeaua dreaptă de control executiv, părți ale creierului care sunt implicate în memoria de lucru, controlul cognitiv și comportamentul direcționat către obiective.

Acest lucru nu s-a întâmplat atunci când participanții au luat doar cofeină. Cu alte cuvinte, dacă doriți să vă simțiți nu doar vigilenți, ci și gata de plecare, doar cofeina nu este suficientă; trebuie să experimentați acea ceașcă de cafea.

„Consumul acut de cafea a scăzut conectivitatea funcțională între regiunile creierului care fac parte din rețeaua modului implicit, o rețea care este asociată cu procese autoreferențiale atunci când participanții sunt în repaus”, a spus dr. Maria Picó-Pérez, de la Universitatea Jaume I (Spania).

„Conectivitatea funcțională a fost, de asemenea, scăzută între rețelele somatosenzoriale/motorii și cortexul prefrontal, în timp ce conectivitatea în regiunile rețelei vizuale superioare și a rețelei drepte de control executiv a fost crescută după consumul de cafea. În cuvinte simple, subiecții erau mai pregătiți pentru acțiune și mai atenți la stimuli externi după ce au băut cafea”, a spus Picó-Pérez.

Experiența de a bea cafea

„Ținând cont de faptul că unele dintre efectele pe care le-am găsit au fost reproduse de cofeină, ne-am putea aștepta ca alte băuturi cu cofeină să aibă efecte similare”, a adăugat cercetătoarea.

„Cu toate acestea, altele au fost specifice pentru consumul de cafea, determinate de factori precum mirosul și gustul specific al băuturii sau așteptările psihologice asociate cu consumul acelei băuturi”, spune ea.

Autorii au subliniat că este posibil ca experiența de a bea cafea fără cofeină să aibă aceleași beneficii: acest studiu nu a putut face diferența dintre efectele experienței în sine față de experiența alături de cofeină. Există, de asemenea, o ipoteză că beneficiile pretinse de iubitorii de cafea ar putea fi datorate ameliorării simptomelor de sevraj, pe care acest studiu nu le-a testat, notează Eurek Alert.

„Modificările în conectivitate au fost studiate în timpul unei secvențe de stare de repaus. Orice asociere cu procesele psihologice și cognitive este interpretată pe baza funcției comune atribuite regiunilor și rețelelor găsite, dar nu a fost testată direct”, a avertizat Sousa.

„În plus, ar putea exista diferențe individuale în metabolizarea cofeinei între participanți, care ar fi interesant de explorat în viitor”, a concluzionat el.

Vă recomandăm să citiți și:

Jumătate dintre microbii intestinali moșteniți de la primate ne-au „părăsit”

Progres revoluționar: Oamenii de știință au creat embrioni umani sintetici

Ce înălțime trebuie să aibă partenerul ideal? Un studiu sugerează că ar trebui să ne revizuim așteptările

Descoperire îngrijorătoare: Microplasticele rămân în căile noastre respiratorii